Călătorii Fotografii 21 septembrie 2017

Zece zile in Nepal…

Atat am avut la dispozitie. Doar zece zile, decat. 🙂

Ne am intalnit la aeroport dornici de aventura. Va dati seama, patru tineri ( asa glumim intre noi) cu familie, copii, pleaca in cea mai tare aventura din viata lor. Pana aici totul simplu.

Dupa un zbor de aproape zece ore ajungem in Kathmandu, capitala Nepalului. Ne cazam la un hotel din apropierea aeroportului, apoi o luam la pas prin oras.

Ei, bine, aici intevine socul. Unul pozitiv, daca ma intrebati. Traficul din Romania vi se pare infernal? Asa credeam si eu, pana sa ajung in Nepal. Reguli de circulatie exista, dar nu se respecta. In fiecare secunda apare o masina, o motocicleta, chiar un om din fata sau din lateral. Avand in vedere ca volanul este pe partea dreapta, senzatia este unica.

Kathmandu inseamna agitatie, poluare, veselie.

Dimineata am luat avionul catre Pokhara.

Dupa 25 minute de zbor am ajuns intr-un orasel superb aflat la poalele muntelui Annapurna. Ne-am cazat, am iesit la masa, apoi am fost la un masaj nepalez. Sincer, va recomand. 😉

Dimineata la 4’30 am luat masina catre Jomsom, orasul din Mustang District aflat la o altitudine de 2700 m. Acesta este un drum de 6 ore, asa ni s-a spus,  un drum exclusiv forestier ( in Nepal nu exista drum asfaltat. Eu, cel putin, nu am vazut). Din cauza ploilor, alunecarilor de teren, am petrecut 20 ore pana la destinatie. N-ar fi fost o problema daca din cele 20, 18 nu ar fi fost pe marginea prapastiei.

In fine, dupa o intreaga aventura, drum surpat, impotmoliri in namol, bolovani cazuti de pe versant, am ajuns unde ne-am propus. Primul lucru pe care l-am facut a fost sa sun acasa si sa vorbesc cu Adela si cu Alexandru. 🙂

Ne-am cazat, am baut un ceai si a doua zi, dis de dimineata, am inceput trekkingul. Dupa cateva ore, o mie si ceva de metri, ne am oprit in Kagbeni unde ne-am cantonat. Aici am stat doua zile, timp in care am interactionat cat am putut cu satenii, am mancat la ei acasa, am povestit, ne-au povestit despre viata lor budista. ( Nepalul este format din 90% hindu, restul budisti etc). Dupa experienta din Kagbeni am inceput sa urcam. La un moment dat am simtit dureri de cap, semn ca aclimatizarea nu a functionat cum trebuie. Asta a fost partea mai putin placuta, dar peisajele, oamenii si linistea inaltimilor au meritat din plin.

Vrei sa faci trekking, aici este locul ideal. Vrei si esti capabil sa meditezi, aici este locul propice, vrei sa vezi viata altfel decat o stii, asta este mediul ideal. Vrei sa intelegi karma, aici ai sansa sa o faci.

Hoteluri gasesti la 5-10 $/ noapte, chiar si gratis in unele locuri. Conditiile sunt chiar de banii astia. 

Mancarea, din fericire, a fost pe placul meu, dar am intalnit si persoane care au avut probleme cu stomacul. Nu va ganditi ca este ceva in neregula, doar ca este o mancare indiana, grea, picanta. Din punctul asta de vedere se aseamana cu Thailanda, ceea ce imi place la nebunie.

Pe de alta parte, nu trebuie sa parcurgi mult pentru a realiza ca nivelul de trai este extrem de scazut. Dar Nepal inseamna altceva. Inseamna cultura, o anume civilizatie, inseamna oameni veseli, gazde bune, oameni munciti, oameni „mancati” de viata, dar fericiti. La fel si traditiile lor pot fi socante pentru noi.

Pe scurt, daca vrei sa iesi din zona ta de confort, este locul ideal.

Cu siguranta am omis lucruri. Daca vreti sa ma intrebati una-alta va stau la dispozitie. 😉

Se zice ca cei care merg in Nepal merg pentru munte, religie si…oameni. Subscriu!

Nu va ma plictisesc, las imaginile sa „vorbeasca”. 

Distribuie acest articol pe:

Lasa un comentariu

  1. Carmen , 21 septembrie 2017 la 14:54

    Imaginile sunt superbe!

  2. Nico , 21 septembrie 2017 la 14:57

    Ai transpus saracia in culoare… sunt sigura ca ai trait acolo emotii contradictori oameni vs trai vs peisaje…religie. Frumos !

  3. radu (author), 21 septembrie 2017 la 16:22

    Asa este! Multumesc.

  4. Gianina , 21 septembrie 2017 la 15:22

    Radu, WOWOWOWOWOWOWOW!

    Felicitari pentru curaj si pentru pozele ce transmit asa emotii…. 🙂

  5. radu (author), 21 septembrie 2017 la 16:22

    Multumesc! 🙂

  6. Irina Ilie , 21 septembrie 2017 la 15:26

    Superb! Felicitari!
    Sunt locuri de genul acesta in care te duci sa cauți ceva, ceva ce nu poti gasi in alta parte. Gasesti ?
    Cand ajungi in astfel de locuri, merita ? Esti influențat de ceea ce ai auzit despre ele? Ceea ce simti si veZi se pot separa de ceea ce te astepti sa gasesti ?
    Cam astea ar fi întrebările. 🙂

  7. radu (author), 21 septembrie 2017 la 16:21

    Cred ca este vorba doar despre dorinta de a iesi putin din zona de confort. Pe de alta parte, lasand conditiile nu tocmai bune din acele locuri, consider ca civilizatia, cultura si caldura oamenilor sunt la superlativ. Pare de necrezut, dar asa este.
    Nu trebuie sa cauti ceva anume, pur si simplu te bucuri ca ai sansa de a lua contact direct cu acea parte a lumii. De altfel, Asia este deosebita.
    Multumesc, o zi frumoasa!

  8. Ina albu , 21 septembrie 2017 la 16:45

    Ati multumesc,,prin intermediul tau am vazut o altfel de lume,,mi-a facut placere😁

  9. Sorina A. , 21 septembrie 2017 la 16:46

    Salbaticie dincolo de a-ntelege, saracie intr-o mare de culoare, natura in stare pura … cred ca multi ar trebui sa trecem pe-acolo macar pentru a vedea cum traiesc oamenii aceia ca noi prea nemultumiti suntem …

  10. Flavia , 21 septembrie 2017 la 17:10

    FELICITĂRI RADU

  11. radu (author), 21 septembrie 2017 la 17:21

    Multumesc.

  12. Cristina , 21 septembrie 2017 la 17:13

    Surprins placuta!!!👍👍👍👍

  13. radu (author), 21 septembrie 2017 la 17:21

    🙂

  14. Oana , 21 septembrie 2017 la 18:13

    In ce limbă v-ați înțeles cu localnicii? Foarte interesantă postarea, mulțumim!

  15. Irina Ilie , 21 septembrie 2017 la 18:48

    Multumesc pentru raspunsuri. 🙂
    Erau doar curiozități ale minții mele care si-ar dori sa fie in astfel de locuri. Voiam sa stiu cum se împăca ceea ce auzi despre ele cu realitatea.
    Ma bucur ca incepem sa cautam unde Nu exista stralucire si comert.
    O zi buna

  16. Lavi , 22 septembrie 2017 la 11:22

    Am fost in Kathmandu in iunie si am stat 25 de zile. Vazand pozele tale efectiv mi-au curs lacrimile (recunosc mai bine de jumatate din locurile fotografiate de tine)! imi e atat de dor de tot ce am trait acolo, m-as intoarce azi inapoi! Nepal e o experienta unica in viata si recomand tuturor sa mearga macar 10 zile 🙂 You’ve made my day!

  17. felicia , 22 septembrie 2017 la 11:23

    Interesant ce am vazut, dealtfel am mai vazut la tv reportaje ample despre Nepal si am fost muta de uimire pentru curajul celor care au fost acolo! Probabil ca tu ti-ai dorit mult sa vezi partea aia de lume si bine ai făcut, in fond, cu asta rămânem in viata, trebuie sa mai facem si ceea ce ne place!

  18. Vlad , 22 septembrie 2017 la 12:06

    Cum ti s-a parut Romania la intoarcere ?

  19. radu (author), 22 septembrie 2017 la 12:26

    La fel, nimic schimbat. 😉

  20. flori , 22 septembrie 2017 la 13:33

    amintiri pentru o viata

  21. Sescu ana-Maria , 22 septembrie 2017 la 16:08

    Foarte frumos!Mie mi-ar placea sa vizitez India.Dar nu toti avem posibilitati,asa ca ne multumim doar uitandu-ne la tv sau facebook.Calatorie minunata in continuare!

  22. ELLA , 22 septembrie 2017 la 18:23

    Superbe imagini! Iti multumesc ca ne-ai adus si noua bucuria pe care ai simtit-o tu si prietenii tai
    vizitand aceasata tara mirifica. Felicitari pentru curajul tau de a te aventura in locuri periculoase, dar pline de frumusete. Tu esti actorul meu preferat(dintre actorii romani).

  23. Mihai , 23 septembrie 2017 la 7:43

    Salut. Ma bucura gandul diversitatii chiar daca asta nu inseamna mereu „diversitate in bine”. N-am fost in Nepal si nici nu cred ca-mi doresc; am fost insa in locuri in care oamenii traiau in conditii similare cu cele vazute de tine si marturisesc ca nu m-am putut bucura de natura stiind / vazand ca oamenii aia o duc asa de greu iar eu venind de la confortul unei civilizatii care, cu bune si cu rele, are o logistica functionala . Muntii sunt frumosi oriunde, si-n Nepal si-n Alaska si-n Scotia. Este bine ca te-ai putut detasa de minimul necesar cu care si fost obisnuit si sa te bucuri de experienta. Te-ai mai duce a 2-a oara ? Eu n-as mai merge pe unde am fost, caci experienta mi-a aratat ca nu pot sa ma bucur cand vad cat de amarati sunt oamenii aia, indiferent cat de calzi si buni sunt. Viata este „foarte” asimetrica, nu-i asa ?

  24. radu (author), 23 septembrie 2017 la 12:16

    M-as mai duce tocmai pentru caldura si zambetul localnicilor. Dincolo de neajunsurile lor exista lucruri pozitive. Ma rog, fiecare experienta este diferita.

  25. Larisa , 23 septembrie 2017 la 20:46

    Bravo trebuie sa fii tare curajos ca sa mergi unde ai fost tu e tare frumos …. felicitari succese….

  26. ileana , 24 septembrie 2017 la 7:22

    Felicitari Radu, si succes pe mai departe !

  27. radu (author), 25 septembrie 2017 la 21:03

    Multumesc la fel!

  28. Edi , 24 septembrie 2017 la 15:34

    Cat te a costat excursia?

  29. radu (author), 25 septembrie 2017 la 21:02

    Zece zile de dor. 😉
    PS: important este sa iei totul in folosul tau, sa te incarci cu povestile oamenilor. Pentru ei conteaza ca au ceva de spus. 😉

  30. Misu , 24 septembrie 2017 la 23:30

    Cat a costat de persoana o calatorie de 10 zile, cu transport si cazare? Sunt curios ca poate merg si eu, ati avut ghid, ati plecat prin agentie sau pe cont propriu? Multumesc!

  31. radu (author), 25 septembrie 2017 la 21:25

    Cel mai mult te costa avionul, depinde de perioada, cateva sute de E. In rest, este foarte accesibil. Trebuie sa platesti cateva permise de trekking, depinde pana unde urci. De asemenea, serpasul costa cam 5-10 $ de persoana/ zi, dar este foarte important sa-l ai. Bafta multa!

  32. cipri , 25 septembrie 2017 la 12:56

    Foarte frumos,felicitari . La ce altitudine maxima ati ajuns ?

  33. radu (author), 25 septembrie 2017 la 21:00

    Spre 5000.

  34. radu (author), 25 septembrie 2017 la 21:03

    4000 si ceva.